Criza. Apoplexie!

Majoritatea femeilor casatorite , in primele cateva luni, popularizeaza vestea nuntii lor cu o viteza de 100000000000000000 de warpi/nanosecunda si fac asta cu mare repros pentru cei care au fost invitati, dar n-au venit la nunta. Ca si cum acele persoane au creat un blocaj in startul inspre viitor tinerilor casatoriti. (Tot in perioda aceasta, in care majoritatea sotilor, incep sa regrete casatoria. ) Revcin: tot in aceasta perioada femeile incep sa foloseasca teribil de multe adjective pronominale posesive: sotul meu, socrii mei, cumnata mea, croitoreasa mea, manichiurista mea, coafeza mea, ginecologul meu etc. Asta ca si cum jumatate din populatia planetei a devenit sluga lor, ca si cum ele, casatoritele, si-au extins prin sot aria de dominatie si raspandire. Au o obsesie din a domina caminul, sotul, noile rude etc. Dezamagirea le paste dupa colt, pentru ca situatia nu corespunde realitatii. Cel care isi imagineaza ca domina are mai putin obiectul dominatiei lui, el este incatusat de obsesia de a domina si atat. Nu are nimic. Nu-i normal sa fie suparate cand constata ca nu e cum vor ele. NIMIC nu e cum vrem noi! Big deal! Poate e chiar bine ca e asa… bine ca avem voie sa ne enervam si sa ca putem scrie despre asta!

Vreti cumva sa fiti normali?!